Rolul primarului general Băsescu în afacerea cu terenuri dintre Băsescu și Cășuneanu

29 April 2013 | Nici un comentariu

Grupul de Investigații Politice publică documente care demonstrează că terenurile cumpărate de Traian Băsescu și Costel Cășuneanu în anul 2000 au fost scoase din circuitul agricol în urma unor Certificate de urbanism semnate chiar de primarul Traian Băsescu.

În 9 august 2000, Traian Băsescu și Costel Cășuneanu au cumpărat câte un teren pe Aleea Privighetorilor din București (lângă Grădina Zoologică). Deși terenurile erau lipite, aveau aceeași suprafață, au fost cumpărate în aceeași zi, de la același intermediar, la același notar, Traian Băsescu a plătit un preț de 3,5 ori mai mic decât Costel Cășuneanu. Cășuneanu a plătit prețul pieței de la acea dată, respectiv 222.430 dolari, în timp ce Băsescu a plătit doar 66.037 dolari.
- Contractul de vânzare-cumpărare dintre Stănescu Maria, Teodoru Olimpia, Peticilă Nicolae și Traian Băsescu
- Contractul de vânzare-cumpărare dintre Peticilă Constantin, Oprescu Elena, Peticilă Maria și Costel Cășuneanu

Doi ani mai târziu, pe 14 octombrie 2002, Traian Băsescu i-a vândut terenul său lui Costel Cășuneanu. Cășuneanu i-a plătit lui Băsescu 361.540 dolari, adică de 5,5 ori mai mult decât plătise Băsescu cu 2 ani în urmă. Aceasta este prima dintre „vânzările anterioare” cu care familia Băsescu își justifică averea.

GIP publică documente care demonstrează că parcelele de teren cumpărate de Traian Băsescu și Costel Cășuneanu au fost scoase din circuitul agricol în urma unor Certificate de urbanism semnate chiar de primarul Traian Băsescu pe 4 august 2000 cu câteva zile înainte de încheierea contractelor de vânzare-cumpărare.

Deși și terenul cumpărat de Băsescu și cel cumpărat de Cășuneanu erau împărțite în câte 3 parcele, fiecare parcelă având proprietari diferiți, toate cele 6 parcele de teren au fost scoase din circuitul agricol prin Certificate de urbanism emise de primarul Băsescu în aceeași zi (4 august 2000), cu numere consecutive: 122-127.

Certificatele de urbanism au fost eliberate pe 4 august 2000 (vineri). Avizele de scoaterea din producția agricolă au fost date de Oficiul de cadastru agricol pe 8 august (marți), iar contractele de vânzare-cumpărare au fost încheiate pe 9 august (miercuri).

GIP publică:
- Certificatul de Urbanism nr. 122 din 4 august 2000, semnat de primarul general Băsescu, în urma căruia una dintre parcelele de teren pe care Traian Băsescu avea să o cumpere câteva zile mai târziu este scoasă din circuitul agricol.

- Avizele de scoaterea din producția agricola pentru toate cele 6 parcele de teren cumpărate de Băsescu și Cășuneanu, avize emise „țînând seama de certificatele de urbanism” trimise de primarul Băsescu:
1. Aviz pentru scoaterea din producția agricolă definitivă a terenurilor agricole nr. 429 din 08.08.2000
2. Aviz pentru scoaterea din producția agricolă definitivă a terenurilor agricole nr. 430 din 08.08.2000
3. Aviz pentru scoaterea din producția agricolă definitivă a terenurilor agricole nr. 431 din 08.08.2000
4. Aviz pentru scoaterea din producția agricolă definitivă a terenurilor agricole nr. 432 din 08.08.2000
5. Aviz pentru scoaterea din producția agricolă definitivă a terenurilor agricole nr. 433 din 08.08.2000
6. Aviz pentru scoaterea din producția agricolă definitivă a terenurilor agricole nr. 434 din 08.08.2000

CNI încalcă legea accesului la informaţiile de interes public

13 February 2013 | 4 Comentarii

În data de 20 noiembrie 2012, GIP a sesizat Consiliul Naţional de Integritate (CNI) cu privire la problemele de integritate ale preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu. Sesizarea se găseşte aici.

În data de 17 ianuarie 2013 am primit un răspuns prin care eram informaţi că comisia de evaluare din cadrul CNI a clasat lucrarea “deoarece nu au fost identificate elemente de încălcare, de către Horia Georgescu, a legislaţiei privind regimul încălcării declarării averii, în sensul că nu există diferenţe semnificative între veniturile realizate şi cheltuielile intervenite în perioada evaluată”. Răspunsul CNI se găseşte aici.

Drept urmare, în data de 22 ianuarie 2013, în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, am cerut CNI să ne pună la dispoziţie copii după procesele verbale ale şedinţelor de evaluare a CNI în care s-a dezbătut lucrarea referitoare la Horia Georgescu şi stenogramele acestor şedinţe. Cererea către CNI se găseşte aici.

Întrucât CNI nu ne-a răspuns în termenul legal de 10 zile, am formulat o reclamaţie administrativă.

Continuare

Precizări referitoare la decizia CEDO

10 February 2013 | 2 Comentarii

În legătură cu decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) referitoare la plângerea prin care am acuzat încălcarea libertăţii mele de exprimare de către Tribunalul Bucureşti în procesul pe care mi l-a intentat Traian Băsescu, fac următoarele precizări:

1. În data de 15 ianuarie 2013, CEDO a declarat plângerea mea ca fiind inadmisibilă. Cu toate acestea, anterior aceeaşi instanţă declarase aceeaşi plângere ca fiind admisibilă.

2. Plângerea mea a fost judecată de un complet de 7 judecători. Cea mai mare parte a deciziilor CEDO sunt luate în unanimitate. În cazul meu, judecătorii nu au avut o poziţie unanimă, decizia fiind luată cu majoritate.

3. Unul dintre judecătorii care au făcut parte din completul care a judecat plângerea mea, Valeriu Griţco, din Republica Moldova, care are şi cetăţenie română, este un simpatizant declarat al lui Traian Băsescu. Astfel, la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu din 2007 a votat împotriva demiterii acestuia declarând, conform portalului moldova.org, că „actualul preşedinte al României exprimă şi interesele noastre, fiind un preşedinte al tuturor românilor”.  Dacă ni s-ar fi dat dreptul să fim prezenţi la proces am fi recuzat acest judecător.

4. În urma deciziei CEDO din 15 ianuarie 2013, Traian Băsescu rămâne un colaborator al Securităţii. Documentele care dovedesc acest fapt se găsesc pe site-ul Grupului de Investigaţii Politice la adresa http://blog.grupul.ro/?p=1737.

Mugur Ciuvică

Petiţie adresată preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso

6 February 2013 | 9 Comentarii

Domnului José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene

Domnule preşedinte,

Numele meu este Mugur Ciuvică. Sunt cetăţean român. Prin prezenta vă adresez o petiţie în legătură cu Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare, dat publicităţii în data de 30 ianuarie 2013.

Vă solicit să clarificaţi o serie de afirmaţii din cuprinsul Raportului care aduc atingere drepturilor mele fundamentale.

Continuare

Preşedintele ANI, Horia Georgescu, nu îşi poate justifica averea

20 November 2012 | 6 Comentarii

Grupul de Investigaţii Politice a sesizat Consiliului Naţional de Integritate cu privire la problemele de integritate ale preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu.

La începutul anului 2007, Horia Georgescu a cumpărat de la părinţii săi un apartament de 140 de metri pătraţi pentru care a plătit 130.000 de dolari (echivalentul a 339.300 lei, respectiv 100.380 euro la cursul de la acea dată) şi o casă de locuit de 356 metri pătraţi în valoare de 1.000.000 de lei (echivalentul a 295.860 euro la cursul de la acea dată).

Potrivit declaraţiei de avere din 1 martie 2007, în momentul achiziţiei imobilelor, Horia Georgescu contractase un credit în valoare de 100.761 euro de la Emporiki Bank. Singurele venituri ale lui Horia Georgescu erau, la acea dată, salariul de 48.000 RON anual încasat în calitate de specialist la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi încasarea unei chirii pentru apartament în valoare 70.380 RON anual.

Continuare

GIP depune autodenunţuri referitoare la votul de la Referendum

16 August 2012 | 38 Comentarii

Din solidaritate cu cetăţenii care au votat la Referendum şi sînt în aceste zile victime ale abuzurilor Parchetului, membri ai Grupului de Investigaţii Politice au depus autodenunţuri la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Continuare

Lucrarea de doctorat a procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi, este un plagiat

18 May 2012 | 54 Comentarii

Tabelul cu pasajele plagiate de Laura Codruţa Kovesi puse față în față cu textele originale (rtf).
O parte dintre pasajele plagiate de Laura Codruţa Kovesi puse faţă în faţă cu lucrările plagiate (pdf).

Grupul de Investigaţii Politice (GIP) şi Miliţia Spirituală publică documente care demonstrează că lucrarea de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi este un plagiat.

În decembrie 2011, Laura Codruţa Kovesi a susţinut la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universității de Vest din Timişoara teza de doctorat cu titlul Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal. Laura Codruţa Kovesi a fost însoţită de un cortegiu de susţinători în frunte cu George Maior, directorul SRI şi Marius Iacob, procurorul general adjunct. Procurorul general al României a primit pentru această lucrare calificativul magna cum laude.

Laura_Codruta_Kovesi-Viorel_Pasca

Lucrarea Codruţei Kovesi este un plagiat începînd chiar de la prima propoziţie. Prima frază din lucrarea procurorului general este următoarea: „La începutul secolului XXI, crima organizată a devenit unul dintre pericolele cele mai grave la adresa existenței, stabilității şi continuității societăților statale din cauza transformării grupurilor infracționale primitive de tip mafiot în adevărate întreprinderi criminale, cu scopul de a se opune autorităților statale şi de a teroriza întreaga comunitate prin exacerbarea violenței, diversificării modurilor de operare, a diversificării structurilor de tip criminal şi comiterea de infracțiuni din aproape întregul spectru al infracționalității”. Aceasta reproduce cuvînt cu cuvînt, fără să citeze, prima frază din studiul Lupta societăţii organizate împotriva criminalităţii organizate publicat de Col. (r) prof. dr. Ion Dragoman şi Drd. procuror Aurel Mihai Ciorobea în Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” în nr. 2 din 2007, cu patru ani înainte ca Laura Codruţa Kovesi să-şi susţină teza de doctorat.

Continuare

Mihai Răzvan Ungureanu în conflict de interese

29 February 2012 | 4 Comentarii

Grupul de Investigaţii Politice (GIP) a sesizat Parchetul General în legătură cu conflictul de interese în care s-a aflat fostul director SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, a cărui familie a primit 170.000 de euro în 2009 şi 2010 de la firma austriacă OMV AG. GIP consideră, de asemenea, că era de datoria Comisiei Parlamentare de control al SIE să îl ancheteze pe Mihai Răzvan Ungureanu cu privire la problemele de securitate naţională pe care le implică relaţia sa cu OMV AG.

Potrivit declaraţiilor de avere din 2010 și 2011 ale lui Mihai Răzvan Ungureanu, în perioada în care a fost director al SIE, principala sursă de venit a familiei sale a fost firma austriacă OMV AG. Daniela Ungureanu, soţia lui Mihai Răzvan Ungureanu, a primit, în 2009 şi în 2010, în baza unui contract de „servicii de consultanţă medicală” suma totală de 711.866 RON, adică 170.000 de euro, de la firma austriacă.

Continuare

În 3 ani de activitate, ANI nu a prins pe nimeni

21 July 2011 | 27 Comentarii

Grupul de Investigații Politice publică un document care demonstrează că, de la înființarea sa în 2008, Agenția Națională de Integritate nu a prins pe nimeni.

În 1 martie 2011, Agenția Națională de Integritate a răspuns unei solicitări a GIP referitoare la rezultatele dosarelor transmise de ANI parchetelor. Astfel, potrivit ANI, în perioada aprilie 2008 (data la care au fost angajați primii inspectori de integritate) – mai 2010 (data la care activitatea ANI a fost suspendată de decizia Curții Constituționale), ANI a trimis la Parchete 175 de dosare.
La 1 martie 2011, data la care ANI ne-a transmis răspunsul, situația acestor dosare era următoarea:
- Într-un singur dosar (UNU) transmis de ANI, procurorii deciseseră trimiterea în judecată.
- În 95 de dosare transmise de ANI, procurorii deciseseră Neînceperea Urmăririi Penale (NUP)
- 79 de dosare transmise de ANI se aflau în lucru la Parchete.

Continuare

Valeriu Stoica a fost propagandist comunist

12 April 2011 | 29 Comentarii

GIP publică documente din dosarul de cadre al lui Valeriu Stoica. Este vorba despre autobiografia olografă și semnată și un memoriu de activitate dactilografiat și semnat. Ambele documente sînt din 1986.

Potrivit documentelor, Valeriu Stoica a fost secretar UTC în liceu, membru în  comisia politico-ideologică a UASCR, propagandist la „Grivița Roșie” și în Centrul Universitar București, coordonator şi îndrumător al muncii politico-ideologice în mai multe facultăți, secretar UTC la Judecătoria Sectorului 5, propagandist la nivelul Comitetului UTC al Sectorului 5, secretar de partid la Judecătoria Sectorului 5, organizator de grupă sindicală la Tribunalului București. Valeriu Stoica a absolvit Universitatea politică de conducere și un curs special de pregătire la Cabinetul politico ideologic de pe lîngă Comitetul de partid al Sectorului 4. Pentru „activitatea politică și obștească” a fost decorat cu medalia „A 40-a aniversare a zilei de 23 August 1944”.

Practic, cu excepția perioadei în care a fost în armată (1976 – 1977), Valeriu Stoica a fost activist comunist fără întrerupere, încă din perioada liceului.

Continuare

Pagina următoare »
  • Grupul de Investigaţii Politice (GIP) este o organizaţie care realizează anchete şi analize referitoare la oamenii politici din România. De asemenea, GIP monitorizează activitatea instituţiilor statului şi modul în care acestea administrează banii publici. Preşedintele GIP este Mugur Ciuvică. Materialele de pe acest site pot fi preluate fără acordul prealabil al GIP.
  • Recente

  • Comentarii recente

  • Arhiva

  • Grupul de Investigații Politice │ Contact: office@grupul.ro